Unii răsfoiesc o carte nouă și citesc, din loc în loc.

Alții sar direct la ultimele pagini și citesc să vadă „cum se termină?”.

Dacă citești ultima pagină și apoi o iei de la început, poți descoperi și tu, una din metodele de a realiza un proiect, de a atinge un țel: metoda revenirii la start.

Mă așez, într-un loc liniștit și îmi imaginez că am realizat deja țelul( pe care îl urmăresc de mult), că am ajuns la el, cândva în viitor.

„Acolo” fiind, mă uit în jur și mă străduiesc să înțeleg ce se întâmplă, care sunt condițiile de acolo , ce este pe acolo.

După ce mi-am notat ce am observat, mă întorc încet, încet, în timp, cu o lună mai înainte, înainte de finalul pe care l-am vizionat.

Observ, în acest nou loc, ceea ce am făcut cu puțin timp și mai înainte, ce condiții preliminare am îndeplinit, aici( cu o lună înainte). Notez iarăși observațiile găsite.

Din aproape în aproape, mă întorc până în ziua de azi, la locul de plecare, aici.

Am la mine toate notițele pe care le-am făcut, condițiile pe care le-am văzut.

În acest fel, sunt în stare să trasez un drum, pe care voi putea ajunge, acolo unde este țelul meu. O cale de împlinire a visului meu.

Metoda revenirii este inversă, vii înapoi și construiești un traseu, care nu există în realitate.

Destinația și traseul sunt virtuale, este ca o cursă pe care o parcurgi mergând cu spatele, notând tot ce vezi .

La reîntoarcere, de fapt la veritabila cursă, vei merge cu fața, înainte, pe un drum care nu există, încă, revenind la un capăt imaginat, pe un drum care așteptă să fie construit.

De la începutul construirii, stabilești, care sunt lucrurile de care ai nevoie, să le iei cu tine.

Stabilești și ce alegeri să faci, atunci când ajungi la intersecții. Să știi alege direcția și sensul bun care duc la destinația ta, de fiecare dată când dai de greu.

Pe parcurs, cu fiecare etapă realizată, devii mai priceput în construirea drumului. Ocolești cu succes obstacolele și găsești colegi de drum capabili, să parcurgeți împreună drumurile comune, să vă ajutați reciproc în călătoria spre țelurile voastre.

Știu că de multe ori ceea ce pare ușor devine greu, iar ceea ce pare greu devine aproape imposibil , cum zicea Murphy, într-una din legile sale.

De ce mă angajez totuși să fac acele lucruri grele?

Deoarece în interiorul meu, adânc, cred că sunt în stare să găsesc un drum, pe care n-a apucat să meargă Murphy.

Drumul meu, calea noastră! De aici, acolo...